-> Aceasta poveste este defapt visul meu ce a inceput in aceasta seara si continua in fiecare seara <-
Stai asa ! Soarele strălucea cu putere ? ! Cum asa , doar e iarna . =.= Eh ! Trecem si peste asta .
Ţinînd cont ca eu de cate ori mă duc la bunici merg în livadă sa desenez am vrut sa merg si de data asta . Acolo am dat de alta ciudăţenie . În loc de livadă era un sat de "oameni " de jumate de metru . Ce se întîmplă ?! Mă holbam la ei si ei la mine >.>'' . Mă duc în fugă la bunici sa îi întreb ce se întîmplă :
Eu: " Bunico , ce e cu piticii aia ?"
Bunica: " Ce pitici ? Aaaa! Tu vorbeşti de piticii din grădină. Îţi plac?"
Eu : O_O Ce pitici de grădină ? Eu vorbesc de acele case din livadă. Sunt mici , iar oamenii sunt de jumătate de metru "
Bunica (rase ) : " Ce imaginatie bogată ai . Da nu eşti cam mare sa îţi imaginezi asemenea lucruri ?"
Eu : Nu îmi imaginez nimic! Hai cu mine sa îţi arăt "
O iau pe bunica`mea cu forţa si mă duc în livadă. Acolo ...Nimic ! :O :| Erau doar nişte pitici de grădină . :|
Eu " Dar ...? Unde...."
Bunica : "Vezi (rase) ! Sunt doar nişte simplii pitici de grădină . Mai bine te culci . Se pare ca eşti obosită iar mintea îţi joacă feste "
Eu " Cum zici tu ?"
Intru în casa .. mă duc în camera mea si îmi iau caietul si încep sa desenez..... Nu ştiu ce îmi vine sa am uit pe fereastră si ce vad ? Doi piticii prin curte . Nu se poate ! Mă mai uit o data .... Nimic ! Oare chiar eram obosită ? Mă uit pe geam si a 3a oară poate ..... Cînd vad după zidul casei o coadă miscandu`se . :O
Ies în fugă afara sa vad ce este . Nimic ! "(în gîndul meu ) Cum nimic! Da pe geam ce am văzut ? "
Mă duc eu în spatele casei si mă aşez pe un bolovan . Cînd vad "piticii " speriaţi si îi aud cum urlă . Mă duc sa vad ce au .
Eu " De ce urlati cat va tin plamanii? "
"Uneori visele ascund un mister ce trebuie descoperit "
Va urma!
