luni, 2 iulie 2012

Vis sau realiate ? [capitolul 7]


   
     Cand ma apropii de tusif o umbra imensa se afla in spatele meu . Cand ma intor cu era nimic . Ma uit prin tufis .... Nimic . Se pare ca cel lucru disparuse .
Ma duc in casa cu gandu de a mai studia jurnalul poate aflu ceva . Incep sa redesenez imadinile pe care le mai intalnisme pana acuma si stiam ce semnifica in mare parte . Dar in zadar . Nu reusisem sa descifrez nimic .
Pe ultimele pagini erau desenate : un castel . Poate era castu ' de care imi spusese bunicii . Pe urmatoarea pagina era desenat acelas castel din care ieseau flacarii , ziduri distruse , oamenii care incearca sa scape cu viata si altii care zac in baltii de sange . Dau urmatoarea pagina si observ ca ceea ce trebuia sa urmeze era rupt . Exceptand cele 2 pagini rupte la sfarsit se mai afla una rupta pe jumatate . Ceea ce se mai putea observa era niste ruine cu un steag fluturand. Pe steag erau 2 colturi ale unei stele intr'un cerc . 
Doua colturi ale unei stele intr'un cerc ?! Nu cumva ar fi trebuit sa fie renumita stea cu 6 colturi ? 


" Si atunci cand crezi ca ai aflat ceva ... 
Defapt nu ai aflat nimic ! "


Va urma !

Vis sau realitate? [capitolul 6]


   
    Urmatoarea zi ma roaga bunica mea sa o ajut sa mai  planteze niste flori . Neavand nimic mai bun de facut m-am dus sa o ajut poate asa reusesc sa imi dau seama si cum scap de toata nebunia asta . 
Bunica : Cat ma duc eu sa aduc semintele de flori tu sapa "
Eu : Ce sa fac ? O_ O 
Bunica : Hai ca te descuri tu .
Iau eu una din uneltele pe care le  lasase bunica mea si  ma apuc sa "sap" . Ma simteam ca si cum as avea 2 ani si ma joc in nisip >.> . Dar ce sa gasesc eu in paman? Ceva tare ce nu putea fi spart . Stiam ca acu' foarte mult timp a exstat un castu si ca probabil ar mai fi ramas ceva din el .... O caramida sau ceva de genul asta dar nu la o asa mica adancime .....dar totusi ..... Fix la bunica'mea in gradina se putea sa se gaseasca ceva . Zici ca eram intr'un film S.F. Incerc eu sa scot acea chestie rigida .
Dupa multe incercari reusesc . Era o cutie din metal . La cate ciudatenii s'au intamplat in ultima perioada chiar daca gaseam si o grenada nu ma mai mira nimic ..... 
Intre timp apare si bunica'mea 
Bunica :Ce mai e si aia .
Eu : O cutie din metal .
Bunica : Si pe aia de unde ai mai scos'o ca nu era .
Eu : Din pamant .... >.> 
Bunica : Sa nu o deschizi cine stie ce o fi in ea .
Eu : E o cutie nu o bomba .
Dupa ce termin cu florile alea incerc sa descafc cutia . In ea ce sa gasesc ? Un fel de jurnal. Dar cand o deschid observ multe desene si ceva scris . La cat de frumos scria  imi trebuia dictionaru de heroglife . 
Dar uitandu'ma cu atentie la desenele care erau bine facute pana al cel mai mic detalui observ ca unele din ele le mai intalnisem pe undeva .
Cu ochii in jurnal ,incercam sa imi dau seama  ce putea sa fie scris si ce reprezentau desenele , cand prin fata mea trece ceva . Nu observasem ce . Dar eram sigura ca trecuse ceva in fuga . Ma uit in jur ... nimic . Incercam sa ignor acest lucru si sa ma concentrez asupra acelui jurnal dar tot aveam impresia ca sunt urmarita . Cand ..... dupa un tufis observ acea coda pe care o mai vazusem  ce multe ori . Cu teama ma apropii de tufis vrand sa vad cine ma tot urmareste de ceva timp . Cand ma apopii de tufis .....


" Cand dai de un mister 
Descopera-l !"




Va urma ! 

Vis sau realitate ? [ capitolul 5]


         

  Pot spune ca eram foarte nervoasa din cauza asta . Stiam ca aveam dreptate cand spuneam ca acu' cateva zile ningea si eram in camera mea si dintr’o data ma trezesc la bunici  , in plina vara .
A ! Mai sunt si oamenii aia de jumatate de metru din livada care tot palavragesc de "draci" .
Daca eu spun ca nu exista ...Dar ce rost are si asa nu ma crede nimeni . Si mai e si pentagrama aia. Totul e prea ciudat si nu stiu ce se intampla . 
 Oare visez ? Daca visez de ce nu ma mai trezesc ? Dureaza de prea mult timp acest vis . Si daca nu e un vis ? Dar nu are cum sa se intample aceasta schimbare radicala de temperatura si de loc .




' nu crede pana nu ai dovezi'


va urma!


miercuri, 8 februarie 2012

Vis sau realitate? [Capitolul 4]

   
    Din lipsa de ocupaţie mă duc în locul unde cîndva ştiam ca e livadă cu gîndul de a afla mai mult de la pitici .Cînd ajung ....Piticii lipseau  dar casele erau distruse ....Mă duc la bunica sa o întreb unde sunt asa numiţii "pitici de grădină" . Dar nu o găsesc . Încep eu sa tip prin curte poate îmi răspunde: =]]
Bunicul : " Ce ai păţit ?'
Eu " A! Nimic!
Bunicul : “ Atunci de ce o strigai pe bunica’ta”
Eu : « Doar am vrut sa o întreb ceva « 
Nu am vrut sa îi zic  ce aveam deoarece nu am vrut sa mă creadă si bunicul nebună . Deja aveam impresia ca bunica crede ca am luat’o razna de la prea mult stat pe net . Dar pana la urma aveam nevoie de răspunsuri. 
Eu «  Bunicule ! »
Bunicul « Da ! »
Eu : «  Voi nu aveaţi nişte pitici de grădină ? « 
Bunicul : « Ba da ! Îţi plac ? « 
Eu : «  =.=’’ Serios ? Sunt doar nişte simpli pitici de grădină ( în gand : «  sau nu « ),  ce aveţi toţi cu ei ? »
Bunicul rase : « «  Pai din cate mi’a spus bunica ta tot întrebi de ei si îţi imaginezi ca sunt vi . Vezi ! « 
Eu : «  Ce sa vad ? ! « 
Bunicul : «  Calculatorul e de vină si imaginatia ta bogată . »
Frumos =.=’’ Acum si bunicul mă crede nebună .
Eu «  Deci unde sunt piticii? »
Bunicul rase : «  În grădină unde vrei sa fie ? Îşi fac datoria de a’i pazii florile bunicii tale »
Eu : » Nu sunt ca  de acolo vin « 
Bunicul : «  Doar nu a prins viata si au plecat în vacanţă =)) « 
Eu «  Ce flori ? Doar suntem în ianuarie ? «  
Bunicul «  =))) Ai vrea tu sa fie ianuarie sa stai toata ziua în zăpadă « 
Eu : «  >.>’’ Cum zici tu … Nu fac asa ceva . Asa făceam cînd eram mica . “
Bunicul “ Suntem în plină vară si tu din cauza calculatorului îţi imaginezi zăpadă …”
Eu : Da …  «  În gandu’ meu «  Au înnebuni toţi ! Ieri ningea si azi e foarte cald si acum si bunicu ‘ îmi zice de flori . Ce flori ? « 
Cînd mă întorc înapoi am observat si eu florile >.> ‘’ Ce se întîmplă ?


«  Uneori  nici cei din familia ta nu te pot crede 
Chiar Daca tu crezi ca ceea ce zici e adevărat . « 


Va urma !

sâmbătă, 4 februarie 2012

Vis sau realitate? [Capitolul 3]

       
  Cînd am uit mai bine..... ce sa vad ? Dupa un pom aflat mai departe aceeaşi coada roşie ciudată si în vîrful cozii un  vîrf de săgeata pe care o văzusem si mai devreme. Am vrut sa merg sa vad ce este dar ma strigat bunica .
Seara se lăsa iar eu nu puteam adormi. Mă tot gîndeam ce putea fi . Oare acei pitici sa fi avut dreptate ? Chiar or fi una din slugile lui Lucifer . Nea! N`are cum ? Într`un final am adormit .Visam fel de fel de ciudăţenii care sa aibe o coada ca si cea pe care o văzusem ....
          A doua zi mă duc iar sa vad acea pentagrama . Liniile erau mult mai adînci decît ziua trecută . Nu puteam sa îmi explic ce se întîmplă .. . Si dacă i`as si spus bunicii ar fi zis ca "imaginatia îţi joacă fetse " sau " nu esti prea mare pentru a`ti imagina asa ceva?" iar dacă l`as spune altora cred ca m`ar crede nebună . Dar trebuia sa existe o explicaţie logica  nu ?


"Mereu exista  o explicaţie logică
.....Sau nu "


Va urma!

miercuri, 1 februarie 2012

Vis sau realitate? [ Capitolul 2]




Piticii" Da tu de ce eşti asa de rautcioasa? "
Eu " Nu e treaba  voastra . Deci .. v`am pus o intrebare."
"piticii" : uita`te in jos si o sa vezi "
Intradevar pe paman era desenat o pentagrama.
Eu " Ei si ? Ce e asa infricosator in toata treaba asta ? Mare lucru "
Un pitic : " Pe tine te duce  oricat de putin mintea?"
Eu " Nu fi nesimtit ca nu te`am   insulatat "
ei " E o PENTAGRAMA"
Eu " Da ! Mi`ati mai spus asat si ce e asa de infricosator ? Poate cineva a desenat`o din  plictiseala"
Ei " Tu habar nu ai nu "
eu " Ce?"
Ei " Printre noi exista slugile lui Lucifer "
Eu am inceput sa rad : " Si va asteptati sa cred asa ceva ?"
Ei " Da ! (inspaimantati)
Eu rad si mai tare : " Ei bine nu !  Nu cred nimic  pentru ca nu exista asa cum nici voi nu existati "
Ei " Cum poti spune asa ceva doar vorbim cu tine"
eu " Nu ! Voi sunteti doar pitici de gradina dar vorbiti cu mine pentru ca sunte`ti creatia imaginatiei mele .Clar !"
Ei " Nu stii cat de mult gresesti "
Eu : BA! Voi nu intelegei ca nu exista nimic din ce ati palavragit voi , si nici voi nu existati !"
Ma duc si ma asez din nou pe piatra si incep sa desenez . Cand deschid caietu ...Surpriza! O pentagrama desenata cu rosu . "Ba da parca nu luasem decat un pix negru si nu imi amintesc sa fi desenat asta "
Ignorand am inceput sa desenez . Avand impresia ca cineva a trecut pe langa mine "scot "capu din caiet ...dar nimeni prin preajma. Cand ma uit mai bine ...ce sa vad ?


"Uneori e bine sa crezi ce ti se spuen alte ori nu "
Va urma!

marți, 24 ianuarie 2012

Vis sau realitate? [Capitolul 1] Inceputul

Inceputul


-> Aceasta poveste este defapt visul meu ce a inceput in aceasta seara si continua in fiecare seara <-

 Seara se lasă încet peste oraş... Eu stau în camera mea si ascult muzica în timp ce citesc o carte despre vampiri. Dintr`o data mă trezesc în casa de la bunici . Ciudat ! o.O Ies afara . Totul era plin de veselie. Soarele strălucea cu putere .
 Stai asa ! Soarele strălucea cu putere ? ! Cum asa , doar e iarna . =.= Eh ! Trecem si peste asta .
Ţinînd cont ca eu de cate ori mă duc la bunici merg în livadă sa desenez am vrut sa merg si de data asta . Acolo am dat de alta ciudăţenie . În loc de livadă era un sat de "oameni " de jumate de metru . Ce se întîmplă ?! Mă holbam  la ei si ei la mine >.>'' . Mă duc în fugă la bunici sa îi întreb ce se întîmplă :
Eu: " Bunico , ce e cu piticii aia ?"
Bunica: " Ce pitici ? Aaaa! Tu vorbeşti de piticii din grădină. Îţi plac?"
Eu : O_O Ce pitici de grădină ? Eu vorbesc de acele case din livadă. Sunt mici  , iar oamenii sunt de jumătate de metru "
Bunica (rase ) : " Ce imaginatie bogată ai . Da nu eşti cam mare sa îţi imaginezi asemenea lucruri ?"
Eu : Nu îmi imaginez nimic! Hai cu mine sa îţi arăt "
   O iau pe bunica`mea cu forţa si mă duc în livadă. Acolo ...Nimic ! :O :| Erau doar nişte pitici de grădină .  :|
Eu " Dar ...? Unde...."
Bunica : "Vezi (rase) ! Sunt doar nişte simplii pitici de grădină . Mai bine te culci . Se pare ca eşti obosită iar mintea îţi joacă feste "
Eu " Cum zici tu ?"
 Intru în casa .. mă duc în camera mea si îmi iau caietul si încep sa desenez..... Nu ştiu ce îmi vine sa am uit pe fereastră si ce vad ? Doi piticii prin curte . Nu se poate ! Mă mai uit o data .... Nimic ! Oare chiar eram obosită ?  Mă uit pe geam si a 3a oară poate ..... Cînd vad după zidul casei o coadă miscandu`se . :O
Ies în fugă afara sa vad ce este . Nimic ! "(în gîndul meu ) Cum nimic! Da pe geam ce am văzut ? "
Mă duc eu în spatele casei si mă aşez pe un bolovan . Cînd vad "piticii " speriaţi si îi aud cum urlă . Mă duc sa vad ce au .
Eu " De ce urlati cat va tin plamanii? "




"Uneori visele ascund un mister ce trebuie descoperit "


 Va urma!